Teritoriul comunei are în cea mai mare parte un relief deluros, fiind aşezată într-o depresiune interioară a podişului Babadag, la poalele a trei dealuri, Dealurile Slavelor.

În această zonă, se regăsesc pe o arie restrânsă, majoritatea etajelor de vegetaţie din Podişul Dobrogean, respectiv pădurile balcanice, submediteraneene, silvostepa şi stepa.. Pădurile balcanice sunt constituite dintr-un amestec de specii de gorun, tei, carpen şi frasin. Pădurile submediteraneene sunt reprezentate de stejarul pufos la care se adaugă cărpiniţa şi mojdreanul. Pădurile de silvostepă sunt situate fie pe culmile dealurilor, cum este cazul stejăretelor de stejar pufos cu scumpie, fie pe văi, unde sunt reprezentate prin păduri de stejar brumăriu cu arţar. Stepa este reprezentată în principal de pajiştile de pir crestat, de bărboasă şi cele de peliniţă.

Slava Rusă constituie de asemenea, un important refugiu al speciilor ameninţate cu dispariţia, dintre care amintim unele specii mediteraneene ca spinul lui Cristos sau specii balcanice cum ar fi bujorul şi brânduşa galbenă. Speciile pontice ca stânjenelul, breiul, sunt reprezentative pentru Dobrogea. La acestea se adaugă speciile stepice de măcriş.

Elementele faunistice identificate în aceste păduri sunt reprezentate de numeroase specii de insecte, reptile, păsări şi mamifere. Dintre speciile de păsări răpitoare menţionăm şorecarul comun, şoimul rândunelelor şi vânturelul roşu, dintre reptile broasca ţestoasă de uscat, iar dintre mamifere cerbul lopătar.

Clima se caracterizează printr-o temperatură medie anuală de 10,7° C, precipitaţii atmosferice medii scăzute (417,9 mm/an) - care se reflectă printr-o ariditate accentuată, caracterul torenţial al ploilor. Verile sunt calde şi iernile blânde.

Nu au fost identificate surse de poluare sau factori antropici care să producă modificări ale peisajului.