Mai mult

Teritoriul comunei are în cea mai mare parte un relief deluros, fiind aşezată într-o zonă geografică încântătoare, o depresiune interioară a Podişului Babadag, la poalele a trei dealuri - Dealurile Slavelor -, subunităţi geografice principale ale aceluiaşi podiş. Diferenţierile de relief întâlnite în acest sector al Podişului Babadag se datorează în principal constituţiei geologice variate (calcare, gresii, şisturi, granite alcaline, conglomerate etc.) asupra căreia eroziunea a acţionat selectiv. Datorită dispunerii straturilor, a constituţiei litologice, cursul superior al Văii Slava are caracter de vale de sinclinal.

Din punct de vedere climatic, se constată existenţa unui topoclimat de dealuri şi podişuri cu următoarele caracteristici: temperatura medie anuală de 10,7°C, precipitaţii atmosferice medii scăzute (417,9 mm/an) - fapt care se reflectă printr-o ariditate accentuată -, caracterul torenţial al majorităţii ploilor, cu urmări importante în modelarea actuală a reliefului ca şi în dinamica unor procese fizico-geografice, veri calde şi ierni blânde. Specific culoarului Văii Slavei este topoclimatul caracterizat prin canalizări ale maselor de aer îndeosebi pe direcţiile NV-SE, dar şi E-V şi cu acumulări de zăpadă.

Comuna este străbătută de cei doi afluenţi principali ai râului Slava, respectiv Slava Rusă şi Slava Cercheză. Izvoarele râului provin din hidrostructurile calcaroase ale Podişului Atmagea, drenează Podişul Babadag (647,5 km2) şi se varsă în lacul Goloviţa (complexul lacustru Razim), parcurgând o vale cu aspect de culoar. Are o albie majoră cu dezvoltare asimetrică, iar albia minoră abia se schiţează în unele sectoare. Datorită îndepărtării covorului vegetal arborescent de pe versanţi, pe acest culoar de vale sunt semnalate procese de eroziune puternică şi totodată frecvente ieşiri din matcă ale râului, producând inundaţii.

În zona comunei Slava Cercheză se regăsesc pe o arie restrânsă majoritatea etajelor de vegetaţie din Podişul Dobrogean, respectiv pădurile balcanice, submediteraneene, silvostepa şi stepă. Zona constituie cel mai reprezentativ eşantion al peisajului de stepă (păduri de silvostestepă, submediteraneene şi balcanice), pe substrat calcaros din Podişul Babadag.

Pădurile balcanice de tip şleau sunt constituite dintr-un amestec de specii de gorun (Quercus petraea, Q. dalechampii, Q. polycarpa), tei (Tilia tomentosa, T. plathyphyllos, T. cordata), carpen (Carpinus betulus, C. orientalis), frasin (Fraxinus excelsior, F. coriariaefolia, F. ornus). Acestea formează patru asociaţii floristice întâlnite numai în Dobrogea, respectiv şleaul dobrogean cu carpen (Tilio tomentosae - Carpinetum betuli), şleaul dobrogean cu cărpiniţă (Nectaroscordo - Tilietum tomentosae), şleaul dobrogean de culme (Galantho plicatae - Tilietum tomentosae) şi şleaul cu trei specii de stejar (Polyquerco - Tilietum tomentosae).

Pădurile submediteraneene (Paeonio peregrinae - Carpinetum orientalis) sunt reprezentate de stejarul pufos (Quercus pubescens) la care se adaugă cărpiniţa (Carpinus orientalis) şi mojdreanul (Fraxinus ornus).

Pădurile de silvostepă sunt situate fie pe culmile dealurilor, cum este cazul stejăretelor de stejar pufos cu scumpie (Galio gasypodi - Quercetum pubescentis), fie pe văi, unde sunt reprezentate prin păduri de stejar brumăriu cu arţar (Galio gasypodi - Quercetum pedunculiflorae). În rariştile acestor păduri poate fi întâlnită şi asociaţia foarte rară Asphodelinetum luteae, specifică zonei.

Stepa este reprezentată în principal prin pajiştile de pir crestat (Agropyretum pectiniformae), pajiştile de bărboasă (Bombycilaeno - Botriochloetum ischaemi) şi pajiştile de peliniţă (Artemisietum austriacae).

Slava Rusă constituie, de asemenea, un important refugiu al speciilor ameninţate cu dispariţia, dintre care amintim unele specii meditaraneene ca Asphodeline lutea, spinul lui Christos (Paliurus spina – christi) sau specii balcanice cum sunt bujorul (Paeonia peregrina), brânduşa galbenă (Crocus flavus) şi Centaurea napulifera. Speciile pontice ca stânjenelul (Iris sintenisii), Asparagus verticillatus, breiul (Mercurialis ovata), Scorzonera mollis, Piptatherum virescens, reprezentative pentru Dobrogea, se regăsesc şi la Slava Rusă. La acestea se adaugă speciile stepice de măcriş (Rumex tuberosus) şi Erysimum cuspidatum.

Elementele faunistice identificate în aceste păduri sunt reprezentate în special de numeroase şi importante specii de insecte, reptile, păsări şi mamifere, dintre care majoritatea sunt protejate pe plan internaţional. Dintre speciile de păsări răpitoare menţionăm: Buteo buteo (şorecarul comun), Falco subbuteo (şoimul rândunelelor), Falco tinnunculus (vânturelul roşu), Accipiter nisus (uliul păsărar), dintre reptile: Testudo graeca ibera (broasca ţestoasă dobrogeană), Podarcis taurica (şopârla de iarbă), Vipera ammodytes (vipera cu corn), iar dintre mamifere: Capreolus montadoni capreolus (căpriorul), Dama dama (muflonul).

Pe teritoriul comunei Slava Cercheză a fost identificată o suprafaţă de o deosebită valoare din punct de vedere al patrimoniului natural, propusă ca rezervaţie naturală.

Nu au fost identificaţi factori poluatori în zonă.